Cât plătește statul român pentru că nu ia în serios cyberbullying-ul

România a fost condamnată la CEDO pentru că nu a acționat într-un caz de violență domestică și cyberbullying și acum trebuie să plătească.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a condamnat statul român pentru că pentru că autoritățile nu au răspuns sesizării unei victime a unui caz de violență în familie și de cyber-violență. Femeia s-a plâns de deficiențe în sistemul de protecție a victimelor acestui tip de violență.

Potrivit CEDO, România a încălcat Articolul 3 (interzicerea tratamentului inuman sau degradant) și Articolul 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie și a corespondenței) pentru că nu și-a îndeplinit obligațiile de investigare a problemei.

Curtea a subliniat că acțiunea de intimidare cibernetică este recunoscută în prezent ca un aspect al violenței împotriva femeilor și că poate adopta o varietate de forme. Printre acestea se numără și încălcări cibernetice ale confidențialității, intruziune în computerul victimei și colectarea, distribuirea și manipularea datelor și imaginilor private.

România nu ia în serios cyberbullying-ul

Situația nu este una bună în România. De exemplu, potrivit unui studiu realizat de Bitdefender, patru din cinci adolescenți cu vârsta sub 18 ani spun că au fost ținta violenței cibernetice. Nici în cazul altor categorii lucrurile nu stau mai bine.

Plângerea femeii datează încă din 2013. În decembrie 2013, victima a depus o plângere împotriva soțului acuzându-l de violență domestică. La două luni după divorțul din ianuarie 2014, femeia a mai contactat autoritățile și a cerut o percheziție electronică, acuzându-l pe fostul soț că a spart parolele de pe conturile de pe rețelele sociale și i-a copiat conversații private, documente și fotografii. În septembrie 2014, a depus și o plângere pentru violarea corespondenței.

Ulterior, victima s-a plâns la CEDO de de ineficiența anchetei privind violența domestică, dar și de faptul că statul român a permis cyberbullying-ul pentru că plângerea sa privind violarea corespondenței nu a fost luată în considerare.

Statul român va trebui să plătească victimei daune morale în valoare de 10.000 de euro și 457 de euro pentru cheltuieli de judecată.